Kecskemet e un oras in Ungaria, la aproximativ 70km de Budapesta si 30km de Szolnok. Aerodromul militar din Kecskemet este gazda unuia din cele mai mari mitinguri aeriene din centrul Europei. Evenimentul oficial tine 2 zile, de regula sambata si duminica undeva in luna august si aduna anual mai bine de 200.000 oameni. Din acestia am facut si noi parte in weekendul 7-8 august 2010.
  Pregatirea pentru miting o facusem cu cateva saptamani inainte, mai ales cu partea de cazare deoarece pe o raza de 30km de aerodrom, cu 5-6 luni inainte de miting, nu mai gasesti locuri nici macar la cort. Din fericire cu ajutorul unor prieteni planoristi din Cluj am obtinut o rezervare intr-un camin studentesc chiar in oras.
  Pregatiti cu scaune de picnic, umbrele, genti frigorifice, sandvisuri, pasapoarte, GPS-uri si pampersi ne-am pornit de vineri dimineata catre Ungaria. Drumul ca de obicei, obositor si aglomerat pana in Oradea, relativ liber prin Ungaria. Ne-am regrupat undeva pe langa Szolnok, unde ungurii au un muzeu al aviatiei foarte bine pus la punct, dar din pacate cu program scurt vinerea.

  Cu cat ne apropiam de Kecskemet, cu atat cerul era mai innorat si amenintator. Cu un mic preaviz de fulgere si tunete, am intrat intr-o ploaie torentiala de nu faceau fata stergatoarele. Las’ ca daca e asa macar sa vedem avioanele in expozitia statica, ne consolam noi. Din fericire pe seara ploaia s-a linistit, insa in zare inca mai fulgera. Cei de la baza aeriana faceau ultimele repetitii, dar undeva dincolo de nori si era greu sa distingi tunetele de motoarele in fortaj ale avioanelor.
  Optimismul a cam expirat dimineata. Ne-am trezit pe la 6 ca sa fim la 7 la poarta, cand era ora oficiala de deschidere. Cand am iesit din camin, copti de somn, ne-a intampinat o ceata deasa de nu vedeai la 200m. Numai Bia dadea din picioare si radea in masina. Ajunsi la poarta, nu mica ne-a fost mirarea sa o gasim inchisa si cred ca vreo 5000-6000 de oameni care asteptau deschiderea. Pe o ploaie marunta si o ceata deasa am ajuns dupa 2 ore si jumatate in incinta aerodromului. Numarul de ordine al nostru a fost 95 de mii si ceva, la cateva ore de la deschidere!!!
  Evolutiile nu au inceput la 10, cum era programat, din motive evidente. A fost insa o ocazie excelenta sa vizitam expozitia statica. Nu ma asteptam ca aerodromul sa fie asa mare. Dupa 2 ore de umblat vazusem de-abia jumatate din exponate si eram rupti de oboseala. Asa ca ne-am instalat tabara pe iarba undeva langa turnul de control, intr-o pozitie strategica cu standuri de bere si mancare aproape. Deja incepuse reprezentatia aeriana.
  De pe la 12 ceata s-a ridicat si incet-incet apareau pete albastre pe cerul mohorat. Tot de pe atunci au inceput avioanele si mai ales pilotii sa-si arate maestria. Dupa cateva evolutii solo au intrat in scena Team Iskra Polonia cu cele 7 avioane TS-11 Iskra. A fost prima data cand am asistat la un show al unei echipe de acrobatie. Trecusem de stadiul de exaltare. Apoi un C-27J Spartan al aviatiei militare Italiene m-a convins ca aviatia nu se face dupa carti, ci cu experienta. Am admirat apoi un solo cu MiG-29, probabil prima si ultima la care voi asista si sa nu uitam MiG-ul 21 de la Baza Aeriana 71 Campia Turzii care a evoluat excelent.

  Programul dinamic ne-a tinut in priza de la 12 la 7 seara. Evolutiile solo-urilor alternau cu echipe de acrobatie care efectiv iti smulgeau aplauze si “waaaw”-uri prelungi. Am admirat Patrouille Suisse cu cele 6 F5-uri, F16, Saab Gripen, Eurofighter Typhoon si un Rafale francez care cred ca a fost senzatia mitingului la solo-uri.

  In schimb lovitura de gratie au fost Turkish Stars cu 8 F5-uri si cu un comentator excelent, care stia sa faca show aproape ca si cei din aer, si Frecce Tricolori, cei 10 magnifici italieni cu Aermacchi MB-339-A/PAN. Nu pot descrie senzatia pe care o ai la ultima trecere a formatiei complete pe muzica lui Pavarotti, Nessun Dorma.

  Cel mai tanar RoSpotter din Kecskemet, Bianca, a avut timp sa observe alte detalii ale aerodromului, de exemplu iarba. Iar cand obosea de la atata spoterit, dormea tun in caruciorul ei in bubuitul fortajelor.

  Dupa reprezentatia italienilor, fiind deja 6 seara, am hotarat sa vizitam in continuare expozitia statica mai ales pentru Suhoi SU-27 si pentru MiG-ul 21 romanesc. Acolo ne-am intalnit si cu instructorul de zbor care mi-a inmanat in cadrul cel mai oficial posibil brevetul de pilot ULM. Showul aerian a continuat insa cu o simulare de dog fight intre MiG 29 si Saab Gripen.

  Desi obositi si coplesiti de atatea noutati, la plecare ne faceam deja planuri pentru Kecskemet 2011, daca vom avea norocul sa se tina. Este greu de descris in cuvinte un astfel de show. Nu seamana cu niciun miting la care am participat pana acum. De cand am ajuns de la miting nu ma mai satur sa ma uit pe Youtube la reprezentatiile echipelor de acrobatie aeriana. See u next year!
PS: Toate pozele aici. Use View Slideshow from left.

Categories: Aviatie, Foto
No Comments »