De mult se anunta un raid in etapa asta de scoala, asa ca pe la sfarsitul saptamanii nu mai aveam stare. In sfarsit avem permisiune din partea vremii si o intind la aerodrom in viteza a 5-a.
  Acolo, pustiu. Era 15 august, sfanta Marie, tot aeroclubul era liber. Doar instructorul trebaluia ceva in biroul lui. Desi imi place la nebunie atmosfera agitata de zbor, cu piloti, invatacei si mecanici, linistea din ziua aceea imi pica bine.
  Aveam de ales intre un raid la Baia Mare, fara aterizare, si unul la Sibot, pe valea Muresului, cu aterizare. Din nou vremea a decis pentru mine, pentru ca cei de la Baia Mare ne-au anuntat ca se apropie de ei o celula de Cumulonimbus. Am luat in primire harta VFR a Romaniei agatata pe un perete la aeroclub si sub indrumarea instructorului am facut calculele de navigatie. Am fost foarte incantat pentru ca asta e partea mea preferata din pilotaj.

  Drumul ales este format din 2 tronsoane, Cluj-Alba si apoi Alba-Sibot, pe valea Muresului. Am calculat capul compas, distantele, timpii si apoi am ales reperele pe traseu. Aici reperele erau destul de clare: Turda, Teius, Aiud, Alba, valea Muresului. Apoi am completat pentru prima data un plan de zbor si l-am trimis la Bucuresti si am luat aprobarile necesare.
  Toate fiind pregatite, am incalzit avionul, am decolat, am facut un tur de pista ( de “salut” ) si cap-compas Alba Iulia. Primul reper, satul Aiton pe stanga. Pana sa ma dezmeticesc eu, obisnuit cu zona aerodromului pe care o stiam pe dinafara, evident ca trecusem de Aiton cu cativa kilometri. Noroc ca deja se profilau Cheile Turzii si in cateva minute survolam la 300m deasupra cheilor Tureni.
  Apoi am lasat pe stanga Turda, si deja se vedea zona alba a Ocnei Muresului. In dreapta cheile Remetei ne dominau impunatoare. In curand aveam deja serpuitoarea vale a Muresului sub noi.
  Am survolat Alba-Iulia, apoi am schimbat capul catre Deva. Ne-am uitat amandoi pe harta si am schimbat frecventa cu cea a aerodromului Sibot.
  - Startul cu YR-5133, zise instructorul.
  O voce calma ne ia in primire. Ne declaram intentia sa aterizam la Sibot. Raspunsul nu intarzie sa apara:
  - Avem un avion in rulaj pe pista si altul in aer in tur de pista. La vedere esalonati-va si veniti la aterizare.
  Zis si facut, incepem sa ne invartim in aer in cautarea celor 2 avioane. Amandoi cu ochii atintiti. Nimic. Instructorul ia din nou legatura cu ei. Ne raspund prompt:
  - Acum sunt ambele in aer, unul la virajul 1 si celalalt pe finala.
  Eram deja la vreo 400m deasupra pistei si aproape la verticala ei. Nu vedeam absolut nimic. Ne mai uitam odata pe harta. Frecventa corecta….sau nu? Rasuflam usurati. Sibotul si Deva aveau aceeasi frecventa, si evident ca activitatea era la Deva, la 25 km de noi. Puteam noi sa ne uitam, la distanta asta nu vedeam nici Boeing-ul.
  Mai facem o trecere sa vedem maneca de vant si intru in tur de pista. Este fascinant aerodromul de la Sibot deoarece e pe un varf de deal, si la capatul pistei e o rapa destul de adanca. Virajul 3, il aliniez, il pun jos la firul ierbii. Incantat de aterizare, rulez usor si ne oprim langa pista.
  Cat ne-am invartit pe langa avion, cu verificarile de rigoare si calculand drumul inapoi, s-au adunat deja vreo 10 pusti pe langa noi, toti dornici de zbor. Pasamite ne vazusera cand ne invarteam ca uliul deasupra satucului lor linistit.
  Am decolat cu vant de bot, apoi am luat reperele in ordine inversa. Dupa Turda am trecut peste lacurile de la Martinesti, deja se vedea bine releul de televiziune de pe Feleac. A trebuit sa coboram fata de inaltimea de dus, deoarece mai aveam putin si atingeam norii cu mana. Si nu e indicat intr-un zbor cu repere vizuale sa intrii in nori.
  In zona aerodromului deja era agitatie. Parapantistii isi intindeau panzele chiar pe mijlocul pistei. Am facut o trecere la joasa inaltime sa le dam de stire, apoi am intrat in binecunoscutul tur de pista si aterizarea.
  M-am bucurat din plin de raid, mai ales ca incet incet au inceput sa se intipareasca reflexele, si am putut savura cu adevarat un zbor lin si placut. Mi-am testat cu instructorul cunostintele de navigatie si meteorologie, ca oricum mai am 3 saptamani si urmeaza marele test.

Categories: Aviatie, Foto
1 Comment »